Happiness comes through doors you didn’t even know you left open. (Fericirea vine prin uși pe care nici nu știai că le-ai lăsat deschise.)
Somnul si tulburările sale se afla la intersecția mai multor specialități medicale: psihiatria, neurologia si pneumologia. In tarile civilizate, exista clinici sau centre specializate in tulburările somnului; in Romania, managementul acestor tulburări cade in sarcina celor 3 specialități mai sus menționate.
In general, când vorbim de tulburări ale somnului, ne referim in general la insomnie; in practica însă sunt întâlnite mai multe tulburări, atât cu începere din copilărie sau adolescenta, cât si cu debut in viata adulta sau la bătrânețe. De la început merită menționate câteva caracteristici ale somnului normal. Astfel, omul are un necesar de somn ce variază in jur de 7-8 ore la vârsta adulta, o durata ce e mai mare la copii (in jur de 10 ore, in funcție de vârsta) si mai scăzută la vârstnici (in jur de 7-6 ore). Mai simplu, o treime din viata noastră o dormim, fiind complet inconștienți. Acesta este un dat al existentei si nu se poate negocia cu el; se poate dormi mai mult dar nu mai putin; cei care afirma ca dorm doar 2-3 ore pe noapte sunt fie maniacali (sau bipolari, cu necesar de somn scăzut), fie cu probleme endocrine, fie pe cale sa leșine de la lipsa de somn, fie mint, fie au o percepție distorsionata asupra duratei somnului (subiectiv au senzația ca dorm putin, dar de fapt, dacă se verifica obiectiv, dorm un somn relativ suficient, doar ca neodihnitor). Pe de alta parte, deprivarea de somn voluntara (pe fond de stres, surmenaj) poate deveni periculoasa, ducând cel mai frecvent la accidente.
Somnul are mai multe faze, dar nu voi insista asupra detaliilor. E suficient de știut ca faza inițială de adormire durează normal intre 15 si 25 de minute (unii adorm „imediat ce pun capul pe perna”), si ulterior activitatea cerebrala trece prin mai multe faze de somn profund si somn mai putin profund. Daca privim o persoana care doarme, după un timp vom observa ca in somn au loc niște mișcări involuntare ale ochilor pe sub pleoapele închise. Acele momente sunt cele in care persoana visează, deși majoritatea viselor nu si le va putea aminti. Aceste mișcări rapide ale ochilor, rapid eye movements in engleza, au fost abreviate REM, si descriu o perioada distincta a fiziologiei somnului (ce poate fi evidențiată si electric pe EEG). Atunci cand ochii nu se mișcă se descrie faza de somn non-REM, adică somnul adânc, fără vise. Fazele de REM si non-REM se succed de câteva ori intr-o noapte, iar senzația de somn neodihnitor apare atunci când fazele REM sunt mai scurte sau apar mai rar.
Tulburările de somn au in general 3 cauze distincte: boli organice (care tin de alte specialități medicale), tulburări psihiatrice, si tulburări de somn propriu-zise (numite si neorganice). De exemplu, tulburări ale somnului apar in epilepsia morfeică (sunt crize epileptice ce apar doar in somn), in cefaleea de tip cluster (un fel de migrene), in astmul bronsic nocturn, in boala de reflux gastro-esofagian (GERD). Tulburări de somn apar si in tulburările psihice cum sunt depresia, anxietatea, utilizarea de droguri, diverse nevroze sau perioade stresante. Si in final, tulburările de somn apar fără un motiv clar, din senin, fara o cauza subiacenta evidentiabilă.
Insomnia nu cred ca mai trebuie definita; oricine a trecut prin ea măcar o data atunci cand a băut o cafea mai târziu pe parcursul zilei sau cand a avut un examen a doua zi. Insomniile pot fi „de adormire”, atunci cand persoana adoarme cu dificultate, „de trezire”, atunci cand persoana adoarme dar se trezește după câteva ore si nu mai poate readormi, deseori in primele ore ale dimineții, si exista si insomnii mixte, care sunt combinații ale celor doua tipuri. Tratamentul este compus din sfaturi si indicații pentru un somn corect (sfaturi ce tin de asa-numita „igiena a somnului”), apoi din tratamente pe baza de plante cu efect sedativo-hipnotic (tablete, ceaiuri), apoi din tehnici de relaxare sau meditație, si in final, daca nu se obține niciun rezultat, se apelează la medicamentele hipno-inductoare (Hipnos era zeul somnului). Mai jos prezint câteva elemente de igiena somnului care mi se par importante.
Culca-te si trezește-te la aceeași ora in fiecare zi!
Nu sta prea mult in pat atunci când te-ai trezit!
Întrerupe (sau măcar redu) medicamentele sau drogurile care au efect asupra creierului (cafea, nicotina, alcool, stimulante)!
Evita sa dormi in timpul zilei (deseori asta se întâmplă după-masa), pentru ca sa poți dormi noaptea!
Fa exerciții fizice viguroase dimineața si evita-le seara înainte de culcare (sau fa seara exerciții de relaxare, mai putin intense)!
Nu te stimula excesiv seara prin vizionarea la televizor de filme violente sau știri negative, ceea ce te-ar putea pune pe gânduri sau te-ar speria, împiedicându-te sa dormi! E preferabil ca seara, înainte de a adormi, sa citești, sa asculți muzica relaxanta, etc.
Cu jumătate de ora înainte de a te culca, încearcă sa faci bai fierbinți, pentru a ridica temperatura corpului!
Mănâncă la ore regulate si evita mesele abundente înainte de culcare!
Practica meditația sau tehnici de relaxare înainte de culcare!
Menține niște condiții confortabile de somn!
Medicamentele hipnotice aparțin mai multor clase si sunt administrate ținându-se cont de profilul insomniei. Exista hipnoinductoare, benzodiazepine, barbiturice, antidepresive sedative, antipsihotice sedative, timostabilizatoare sedative, mergând pana la anestezice.
Hipersomnia se afla la polul opus al tulburărilor de somn; înseamnă somnul excesiv (ca durata). Cauzele variază de la oboseala excesiva (somn reparator), la depresia atipica, la diverse nevroze, la sindroame neurologice mai rare (de exemplu boala Kleine-Levin), si pana la hipersomnia legata de ciclul menstrual. Tulburarea trebuie sa dureze măcar o luna si tratamentul este cu stimulante (frecvent amfetamine de tipul celor care se dau in ADHD).
Narcolepsia este o boala ciudata. Se compune dintr-o somnolenta diurna excesiva (cu atacuri de somn (ațipeli) ce durează mai putin de un sfert de ora), cataplexie (paralizie sau slăbiciune in timpul zilei, pacientul simțind ca „i se taie picioarele” sau „ii cade mandibula”), paralizie hipnică (in timpul nopții pacientul „se trezește” si simte ca nu poate sa se miște, ca e paralizat, prizonier al unei stări extrem de neplăcute) si halucinații hipnagogice (halucinații vizuale sau auditive vii ce apar in perioada de suprapunere dintre somn si starea de veghe). Narcolepsia debutează in jurul vârstei de 15 ani si are o evoluție cronica.
Apneea în somn (din tulburările de somn legate de respirație) este o tulburare de care se ocupa in special pneumologia, si in tarile civilizate exista o subspecialitate numita somnologia. Se diagnostichează prin somnografie dar suspiciunea se ridica atunci cand e vorba despre un pacient obez, deseori bărbat, care sforăie noaptea, care prezintă somnolenta in timpul zilei si dureri de cap sau confuzie, si despre care soția (sau anturajul) afirma ca prezintă in timpul nopții pauze in respirație (apnee) ce durează intre 10 si 12 de secunde. Adica, e vorba despre un pacient care sforaie zgomotos si la un moment dat se oprește din sforait pentru mai multe secunde care trec chinuitor pentru anturajul care crede ca pacientul a murit, in final respirația repornind zgomotos. Tratamentul este cu mijloace tehnice tip CPAP.
Tulburările ritmului somnului (ritmului circadian) sunt relativ banale: sindromul de jet lag (atunci când se călătorește cu avionul si se străbat mai multe zone orare, are loc un decalaj al somnului, ce se tratează frecvent cu melatonină), tulburarea de somn legata de munca in schimburi de noapte, etc.
O tulburare ce poate avea cauze organice sau psihiatrice este sindromul picioarelor neliniștite (restless legs syndrome). Apare ca parte a akatisiei dar si fără motiv psihiatric. Oarecum asemănător este mioclonusul nocturn, anume mișcări repetitive din picioare in timpul nopții.
O categorie aparte este cea a parasomniilor; este vorba despre coșmaruri, despre pavorul nocturn (la copii), despre somnambulism, despre bruxism (scrâșnitul dinților noaptea) si despre somnilocvie (vorbitul prin somn cu voce tare).