Repetitio est mater studiorum. (practice makes perfect)
Pentru ca este vacanta si in mod sistematic sub 50% din urmăritorii acestui blog isi deschid email-urile (asa imi spune Substack-ul), m-am gândit sa repostez articolele InfoPsy scrise in 2018 pe site-ul meu vechi (pe care l-am arhivat). Cam de fiecare data când scriu ceva, am grija ca „termenul de valabilitate” sa fie cât mai lung, motiv pentru care in principiu voi face copy/paste, adică textul va fi identic cu cel din 2018. De când le-am scris, articolele au generat multe vizualizări, ceea ce imi spune ca nu trebuie să le las să se piardă în negura timpului pentru că par să fi fost utile cuiva. Pe de alta parte, articolul despre retardul mental și autismul a generat multe critici, pentru ca romanii sunt sensibili atunci când vine vorba despre deficienta mintala si despre vaccinuri versus autism, ceea ce intra în categoria „sensibilități naționale” respectiv „teorii ale conspirației”. Vom vedea ce se va întâmplă de data asta, la aproape 5 ani distanta.
In ceea ce privește ideea de a scrie in engleza, am lăsat-o balta pe blogul asta si am revenit pe site-ul WordPress, unde aveam deja semnificativ mai multi urmăritori. Intenționez sa creez o serie de articole despre psihoterapie, in engleza, în modul în care am scris despre psihiatrie în cadrul proiectului InfoPsy. Judecând după nivelul comentariilor în romană, nu am curajul sa o fac in limba mea nativă.
Articolele InfoPsy vor apărea mai frecvent (dar nu foarte, ca sa nu spam-uiesc) si vor avea prefixul InfoPsy pentru a fi distinse de restul. Sunt in total 20 de articole împreună cu acesta. Mai jos voi începe cu introducerea despre psihiatrie si tehnicile psihiatrice. Enjoy!
Psihiatria este ramura medicinei care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul si reabilitarea tulburărilor psihice.
Psihiatrul este deseori membru intr-o echipa multidisciplinara din care mai fac parte alti medici (medicul de familie, medicul de medicina interna, neurologul, endocrinologul, radiologul, geriatrul), psihologul, asistentul social, precum si asistenții medicali.
Printre tulburările psihice care necesita consult psihiatric se numără: tulburările specifice varstei inaintate (boala Alzheimer, diverse forme de dementa), bolile organice care determina tulburari psihice, consumul excesiv sau dependenta de alcool si droguri, schizofrenia si bolile inrudite, tulburarile afective bipolare, depresia, tulburarile anxioase (fobii, atacuri de panica, tulburari legate de stres), tulburarea obsesiv-compulsiva, diversele forme de nevroza in care simptomele corporale sunt pe primul plan (tulburari somatoforme, tulburarea de conversie, neurastenia), tulburarile alimentare (anorexie, bulimie), tulburarile de somn, management-ul retardului mental si al tulburarilor de personalitate.
Medicul psihiatru este unul dintre specialistii care lucreaza in stransa legatura cu medicul de medicina muncii, pentru evaluarea starii de sanatate psihica la angajare in multe profesii. Tot psihatrul este solicitat pentru evaluarile periodice pentru permisul de conducere, permisul de port-arma, siguranta circulatiei sau inscriere la diverse examene.
Probabil principala confuzie legata de psihiatrie se face in legatura cu diferitele roluri ale membrilor echipei ce manageriaza tulburarile psihice.
Psihiatrul este medicul care evalueaza prezenta sau nu a unei boli psihice, si poate recomanda, de cele mai multe ori, tratament cu medicamente.
Psihologul este specialistul format in a purta discutii cu pacientii sau familiile acestora, rolul sau fiind de a sfatui, a educa, a oferi tehnici pentru ca pacientul sa faca fata mai bine problemelor sale si a aplica, la nevoie, chestionare pentru o mai buna intelegere a situatiei. Psihologul nu este medic si nu poate prescrie medicamente.
Psihoterapeutul este specialistul in comunicare, in dezvoltarea personala si in gasirea acelor elemente din trecutul pacientului care il impiedica sa aiba o viata multumitoare in prezent. Psihoterapia este o profesie separata, ce poate fi practicata atat de medici cat si de psihologi.
Pe parcursul unui consult psihiatric, medicul psihiatru va pune o serie de intrebari. Unele intrebari sunt similare cu cele puse de orice alt medic (boli prezente la ceilalti membri ai familiei pacientului, celelalte boli ale pacientului, detalii legate de studiile pacientului, grijile, stresurile, obiceiurile legate de consumul de alcool sau alte droguri). Alte intrebari vizeaza evaluarea functiilor psihice: orientarea in timp si in spatiu, perceptia, intelegerea, atentia, memoria, emotii si sentimente, vointa si impulsivitatea, judecata, instinctele. In final, psihiatrul comunica fie lipsa tulburarilor psihice, fie diagnosticul de tulburare psihica. In acest din urma caz, psihiatrul face recomandari de tratament, care pot varia de la schimbarea unor obiceiuri daunatoare, consiliere psihologica, analize suplimentare (de laborator, de radiologie, alte consulturi) si pana la un tratament medicamentos. Consultul psihiatric se termina prin eliberarea unei scrisori medicale, unei adeverinte medicale, unui referat si, acolo unde este cazul, a unei retete medicale.
Multa lume se intreaba cam cum arata o discutie cu psihiatrul dar si cam ce tehnici psihiatrice se pot folosi pe parcursul unei intalnirii. Fata de un psihoterapeut, psihiatrul are timp limitat, mai ales ca vede in mod normal zeci de oameni pe zi si deseori pacientului nu i se aplica nici o tehnica, ci doar se recolteaza informatii necesare stabilirii tipului de medicament ce i se va prescrie. Totusi, in cazul in care fluxul de pacienti este mai limitat, exista cateva tehnici care pot fi folosite impreuna sau separat, punctual.
Catharsis-ul este o tehnica usoara. Inseamna ventilarea incarcaturii emotionale, adica practic asculti framantarile celuilalt. Implica ideea de “a fi alaturi” si mai implica abilitatea de a ramane tacut atunci cand vorbeste celalalt, lucru destul de dificil la inceput. Pe masura ce omul respectiv rememoreaza evenimentele traumatice din trecut si la exprima, tensiunea sa interioara dispare.
Clarificarea reprezinta incurajarea pacientului sa-si exprime mai clar relatia dintre evenimentele din viata sa si el insusi. Deseori omul vine cu multe probleme, cu multa confuzie, iar prin discutii il ajuti sa vada “big picture“, ideile principale, modelul ce sta dincolo de haosul sau.
Sugestia este o tehnica mai elaborata, care necesita un limbaj aparte. Este influentarea pacientului in acceptarea unor credinte, in special referitoare la faptul ca poate fi ajutat sa se faca bine. Se vorbeste mai mult inconstientului, folosind metafore, povesti, afirmatii cu mai multe intelesuri, afirmatii deschise care pot fi interpretate oricum, totul intr-un mod discret.
Manipularea este folosirea emotiilor, dorintelor si principiilor pacientului in folosul procesului terapeutic. Practic descoperi cam care e modul de gandire a omului din fata ta si apoi jonglezi cu cele aflate, facand un reframing. Nu inseamna ca aduci ceva nou in discutie, ci doar ca reformulezi realitatea intr-un mod nou, posibil mai atractiv pentru om.
Positive reinforcement (s-ar traduce prin întărirea pozitivă) vine din terapiile cognitiv-comportamentale si inseamna acordarea de raspunsuri pozitive pacientului la comportamentele adaptative reusite. Adica, il feliciti pe om pentru succesele sale, mai ales in contextul in care de obicei e criticat cand face ceva rau dar nu e pretuit pentru ceea ce face bine.
Sprijinirea mecanismelor eficiente de aparare, care sunt comportamente utilizate pentru a rezolva o situatie stresanta avand rol de a mentine integritatea psihicului si stima de sine. Oamenii au multe defense care ii apara de emotiile negative, iar in cadrul acestei tehnici se promoveaza defensele mature.
Crestera stimei de sine este o tehnica mai dificila si presupune ajutarea omului in recâștigarea sensului propriei existente si asigurarea lui ca este o persoana ce merita sa fie ajutata si ascultata. Necesita timp, mai ales ca se discuta probleme existentiale, dar unii oameni au nevoie de clarificarea sensului si valorii vietii lor.
Explorarea solutiilor inseamna examinarea tuturor alternativelor pentru rezolvarea problemei. E un fel de negociere, in care toate variantele sunt intoarse pe toate partile si se discuta avantajele si dezavantajele.
Buna idee cu reciclarea "InfoPsy". Dar de ce nu le faci o sectiune dedicata in newsletter care sa se numeasca chiar asa, "infopsy"? In acest fel daca cineva nu este interesat de ele se poate dezabona fix la acea sectiune, ramanand abonat la newsletterul principal.